This is my own story ! 8->
Apus...
Si iata-ne acum, stand pe plaja, privind un simplu apus. Desi, trebuie sa recunosc ca pare mai mult de atat. O senzatie ciudata strabatu incet vazduhul, facandu-ne sa ne cutremuram. Mana imi aluneca pe pielea lui fina, pana cand atinse firele de nisip. Imi cuprinse incet degetele, apoi astepta. Ridicand privirea, in fata noastra se intindea un adevarat peisaj de vis. Dintr-o data, portile cerului s-au deschis, din ele coborand raze orbitoare. Parea ca marea ardea in flacari. Norii pufosi s-au dat la o parte din calea focului nemilos, care sfasia tot in calea lui. Secunde mai tarziu, secunde ce puteau fi usor confundate cu ore, eram inghititi de portalul intradimensional, format intre cer si mare... Ma simteam din ce in ce mai usoara, parca pluteam, spre abis, apoi am inchis ochii, strangandu-i mana calda. Cantece gotice, deprimante sparsera tacerea de mormant, asternuta acum pe o pajiste inflorata. Cand am deschis ochii, noaptea stapanea cu desavarsire tinutul. Aruncand o privire, l-am zarit intins fara suflare. M-am apropiat incet, dar lacrimi reci deja curgeau. Felul in care trupul lui inert influenta peisajul ma infiora. Apoi un simplu gand imi strafulgera mintea pana in cele mai intunecate catacombe. De ce el? De ce nu eu? ...
